Ultima oră! AZI a intrat în vigoare. Vestea îi va scoate din minți pe toți românii. Îți vine plicul acasă și trebuie să plătești neapărat

Ultima oră! AZI a intrat în vigoare. Vestea îi va scoate din minți pe toți românii. Îți vine plicul acasă și trebuie să plătești neapărat

Impactul în facturi va fi de circa 6%, potrivit calculelor Libertatea. Și asta pentru că prețul gazelor reprezintă circa 50% din totalul facturii.

Gazele se scumpesc de astăzi. Cum se va vedea în facturi creșterea

Gazele naturale consumate de către populație se vor scumpi cu 10%, de la 81,48 lei/MWh la 88,28 lei/MWh începând cu data de 10 ianuarie, a anunțat Autoritatea Națională de

Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-un comunicat, după ce furnizorii au cerut prețuri mai mari.

Restul este ocupat de tarife de distribuție, transport și înmagazinare. Astfel, o scumpire de 10% a gazelor ar duce la un impact de 5%.

La aceste sume suplimentare se adaugă TVA de 19%, ceea ce mai aduce un punct procentual.

Potrivit ANRE, impactul este de 4,8 lei la un consum mediu de 700 kWh pe lună. Numai că acum este iarnă,

iar consumul mediu este de 2-3 ori mai mare în fiecare lună, astfel că impactul este de 15 lei în plus în lunile de iarnă.

Scumpirea este ciudată, deoarece nici iarna nu a fost foarte grea până, dar și din cauza faptului că are loc în mijlocul perioadei reglementate, adică în interiorul perioadei ianuarie-aprilie.

Scumpirea gazelor va duce, cel mai probabil, și la creșterea tarifelor pentru energia termică și a apei calde deoarece termocentralele

care asigură căldura în marile orașe au tot statut de consumator casnic și folosesc gazele drept combustibil.

”Valoarea CUG (costurilor de achiziție cu gazele – n.r.) pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh,

a fost aprobată în ședința Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017.

Ulterior, furnizorii au solicitat creșterea acestei valori datorată creșterii prețurilor cu achiziția gazelor naturale din producția internă, în conformitate cu prevederile art. 40 din

Anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2015, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea CUG.

Solicitările furnizorilor privind actualizarea CUG s-au situat între 0,8-1,1 bani/kWh (adică între 8 și 11 lei pe MWh – n.r.).

Ca urmare a analizei efectuate de către ANRE, pe baza datelor transmise de către titularii de licenţă de furnizare care

au în portofolii clienți casnici reglementați, Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat nivelul CUG de 88,28 lei/MWh.

Modificarea valorii CUG generează o creștere a prețurilor reglementate, concomitent cu alte actualizări ale elementelor componente ale prețurilor începând cu data de 10 ianuarie 2018.

Impactul unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților casnici reglementați, este de 0,68 bani/kWh,

ceea ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 kWh/lună/loc de consum”, spune instituția.

 Ajutoare noi de la stat: se dau 370 de lei pe luna pentru plata chiriei si a curentului! Verifică daca te incadrezi

Guvernul a aprobat prin Ordonanta de Urgenta un nou ajutor social.

Este vorba despre o indemnizatie in valoare de 370 de lei lunar, care va fi acordata veteranilor si vaduvelor de razboi.

Banii vor putea fi folositi pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei termice si energiei electrice.

„Veteranii de razboi, vaduvele de razboi, precum si accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza actiunii mijloacelor de lupta ale razboiului,

beneficiaza in anul 2017 de un ajutor anual in cuantum de 370 lei/persoana pentru acoperirea unei parti din

costul chiriei, energiei electrice si energiei termice pentru nevoi casnice”, se precizeaza in poiectul de hotarare de Guvern.

Veste uriasa de la ANAF pentru romanii cu datorii! Se șterg datoriile! Uite dacă te numeri printre beneficiari

ANAF șterge o serie de datorii, aflate la sold la finalul anului 2017.

Toate datoriile mai mici de 40 de lei, pe care contribuabilii erau obligați să le achite ANAF, vor fi eliminate din data de 7 ianuarie 2018 și nu vor mai figura în evidențele fiscului.

Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3.497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central,

aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2017 organului fiscal central, trebuie scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2018.

De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare,

exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3.497/2015

stabileşte şi procedura comunicării actelor administrativ-fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:

debitorii care înregistrează obligații fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată; debitorii care înregistrează obligații fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii

de dizolvare în registrul comerțului; debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenței în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență,

pentru care nu se calculează obligații fiscale accesorii pentru creanțele născute anterior procedurii; debitorii declarați insolvabili care nu au venituri și bunuri urmăribile.

Actul normativ amintit stabileşte, totodată, că, pentru obligațiile fiscale principale cu scadența până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această dată, deciziile se emit

trimestrial, pentru dobânzi, respectiv o singură dată, pentru penalități de întârziere, caz în care se aplică nivelul de 15% din obligațiile principale rămase nestinse.

În schimb, pentru obligaţiile de plată scadente după data de 1 iulie 2013, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii,

indiferent de natura acestora, sunt emise trimestrial, pentru toţi debitorii, cu excepţia celor patru categorii enumerate mai sus.

Totodată, există şi cazuri în care deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii, precum şi somaţia sau titlul executoriu, se emit după 180 de zile de la ultima emitere sau de la

data la care au fost înregistrate obligaţii fiscale principale restante, dacă accesoriile (majorări de întârziere/dobânzi şi penalităţi de întârziere)

sau obligaţiile fiscale neachitate, în cazul somaţiei, nu depăşesc anumite limite, după cum urmează:

1.500 lei, pentru marii contribuabili;

1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;

500 lei, pentru contribuabilii mici;

100 lei, pentru contribuabilii persoane fizice.

DISTRIBUIȚI