Rugăciunea către Sfânta Parascheva pentru spor în toate și liniște în viață! Uite ce trebuie să…

O rugăciune pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva, spusă de din tot sufletul, cu mare credință, ne ajută enorm în viață.

Purtătoare de chinuri, Sfântă Parascheva, roagă-te Părintelui Ceresc ca pe mine, cel împovărat cu toate păcatele și neînfrânat, să mă ridice spre cuvântarea măririi Sale și să mă îndrepteze ca întotdeauna să am sus inima, să gândesc la cele cerești, iar nu la cele pământești.

Roagă-te la Hristos, Fiul lui Dumnezeu, că a auzit ruga ta cea cucernică, pentru ca și pe mine leneșul, cel ce mă trândăvesc spre rugăciune și spre împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, să mă îndrepteze și să-mi dea cuget, ca să doresc a mă ruga Lui neîncetat.

Cheamă și pe Duhul Sfânt – izvorul Care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta cea bună -, ca să-mi zidească mie inima curată și duh drept să înnoiască întru cele dinlăuntru ale mele și mai vârtos să mă cheme și să-mi dea osârdie ca să mă nevoiesc în viață curată și să mă întărească în lucrarea faptelor bune.

Cred că toate acestea mi le poți mijloci mie, o, Sfântă Parascheva!, la tronul Sfintei Treimi și de vei vrea, tu ai puterea de a-mi ajuta mie, ca una ce ai preamărit pe Dumnezeu cu faptele tale. Amin!

Altă rugăciune:

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim. Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii.

Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoșilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga milostivirea prin sârguința cea de toate zilele, dăruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim prea­sfânt numele Tău în veci. Amin.

Tropar Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, glasul al 4-lea:

Viaţă pustnicească şi fără gâlceava iubind şi în urma lui Hristos, Mirelui tău, cu dragoste alergând şi jugul cel bun al Aceluia în tinereţile tale luând, cu semnul Crucii bărbăteşte întrarmându-te, împotriva vrăjmaşilor celor de gând şi cu luptele pustniceşti, cu postul, cu rugăciunile şi cu picăturile lacrimilor, cărbunii patimilor ai stins, vrednică de laudă, Sfântă Preacuvioasă Parascheva; şi acum, în Cămările Cereşti stând înaintea lui Hristos, împreună cu înţeleptele fecioare, roagă-L pentru noi, cei ce cinstim sfântă prăznuirea ta.

Tropar Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

A început pelerinajul la Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi


Manifestările religioase dedicate hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi au debutat ieri, 10 octombrie 2017, când moaştele ocrotitoarei spirituale a Iaşilor şi a Moldovei au fost aşezate spre cinstire pe platoul din faţa Căminului preoţesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din vecinătatea Catedralei Mitropolitane.

Anul acesta, pelerinii care se vor închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea închina şi la moaştele Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii Tecla, sfinte odoare aduse de la Mănăstirea Neamţ, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Pelerinajul la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a început de ieri-dimineaţă, când credincioși din întreaga ţară au luat parte la procesiunea de scoatere a moaştelor Sfintei Cuvioase din Catedrala Mitropolitană de la Iaşi.

Ziua a început cu Acatistul Sfintei Parascheva, oficiat la racla Sfintei de Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, împreună cu soborul de slujitori ai catedralei.

În continuare, sfintele odoare (ale Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii Tecla) au fost purtate în procesiune în jurul Catedralei Mitropolitane, apoi au fost aşezate spre închinare în baldachinul împodobit cu flori, amenajat în apropierea sfântului locaş de cult.

Au urmat apoi slujba de Sfinţire a apei (Agheasma mică), Taina Sfântului Maslu, Utrenia şi Sfânta Liturghie. Seara, a fost oficiată în Catedrala Mitropolitană slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Byzantion”.

Astăzi, începând cu orele dimineţii, s-au oficiat Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Iosif Naniescu” de la Facultatea de la Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.

De la ora 17:00 se oficiaza Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, slujba Privegherii în cinstea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană sunt date de Corul „Chivotul”.

Mâine, 12 octombrie, de la ora 7:00 se vor oficia Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

Răspunsurile la strană vor fi oferite de Corul „Chivotul”. Între orele 17:00 şi 18:00 va fi săvârşit Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar între orele 19:00 şi 20:30 se va desfăşura Pelerinajul „Calea Sfinţilor” – procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Tecla.

(Se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim, pe traseul: strada I. C. Brătianu – strada Cuza Vodă, Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit” – strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitană). De la ora 21:00 va fi oficiată slujba Privegherii în cinstea Sfântului Apostol Andrei (în Catedrala Mitropolitană).

Răspunsurile la strană vor fi oferite de Corul „Basileus” al Seminarului „Sfântul Vasile cel Mare” din Iași.

Vineri, 13 octombrie, în intervalul orar 7:00-12:00 vor fi oficiate: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Apostolii” al preoților din cadrul protopopiatelor Iași 1, Iași 2 și Iași 3.

Între orele 17:00 şi 18:00 va fi oficiat în Catedrala Mitropolitană Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 19:00 se va desfăşura Concertul Corului „Acapella”.

În intervalul orar 21:00-3:00 se vor săvârşi în Catedrala Mitropolitană slujba Privegherii în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva combinată cu cea a Sfintei Mari Mucenițe Tecla, apoi Sfânta Liturghie. Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Basileus”.

Sâmbătă, 14 octombrie, în ziua pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, de la ora 9:00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească, pe podiumul din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Corul „Chivotul”.

Între orele 17:00 şi 18:00 va fi oficiat Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, în Catedrala Mitropolitană, slujba de Priveghere în cinstea Învierii.

Duminică, 15 octombrie, de la ora 7:00 vor fi oficiate: Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Sanctus”. La ora 8:30 va avea loc sfințirea picturii Bisericii Parohiei „Sfântul Nectarie” din Iași, iar în continuare va fi săvârşită Sfânta Liturghie la această bise¬ri¬că.

De la ora 17:00 va fi oficiat Pa¬raclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, slujba Privegherii în cinstea Sfintei Mari Mucenițe Tecla.

Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Corul „Chivotul”. Luni, 16 octombrie, de la ora 19:00 va avea loc Oratoriul „Chemări spre mân¬tuire. Pelerini la Sfânta Parascheva”, închinat Sfintei Cuvioase Parascheva, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Viaţa Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii, Tecla

Sfânta Tecla este cea dintâi muceniţă care a pătimit pentru credinţa în Hristos. S-a născut în Iconia şi a fost ucenica Sfântului Apostol Pavel.

Pe la anul 45, când marele Apostol predica Evanghelia în Iconia, Tecla, ascultându-l vorbind în casa lui Onisifor, a îmbrăţişat creştinismul şi s-a hotărât să trăiască în feciorie, cu toate că era logodită cu un tânăr de neam bun, Tamir.

Părinţii ei aflând de hotărârea pe care o luase au bătut-o cumplit, iar Tamir a mers la dregătorul cetăţii şi i-a cerut să-l prindă pe Sfântul Apostol Pavel şi să-l întemniţeze.

Fiind în primejdie, Sfânta Tecla a plecat în Antiohia Pisidiei, unde era şi Apostolul neamurilor, iar acolo, un tânăr desfrânat, Alexandru, văzând frumuseţea Teclei, a încercat prin daruri şi ademeniri să o tragă la păcat.

Neizbutind, a pârât-o dregătorului cetăţii că este creştină, iar acela a aruncat-o la fiarele sălbatice, dar fiarele nu i-au făcut nimic. Văzând acestea, poporul a strigat ca fericita să fie eliberată din legături şi din temniţă.

Propovăduind în multe locuri şi făcând multe minuni, Sfânta Tecla şi-a încredinţat sufletul în mâinile Domnului, la vârsta de 90 de ani.

În România, moaştele Sfintei Tecla se găsesc la Mănăstirea Neamţ, la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din Predeşti, Dolj, dar şi la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Arhid. Ştefan Sfarghie
Sursa: Ziarul Lumina.ro.

Secretul reușitei în creșterea copiilor: Să ne purtăm cu copiii în funcție de temperamentul lor!

Potrivit părerii unanime a psihologilor; spre deosebire de celelalte tipuri, tipul melancolic, cel introvertit şi cel schizotimic întâmpină mari dificultăţi în a se adapta realităţii; aceştia sunt cei care, în mare parte, eşuează în situaţiile dificile ale vieţii.

Dacă un copil se naşte cu temperament melancolic, va întâmpina numeroase dificultăţi în a se adapta acasă, la şcoală şi, ulterior, în societate. In ziua de astăzi nu mai este ca odinioară; viaţa te aruncă în multe dificultăţi, astfel încât un copil cu temperament melancolic le va depăşi mult mai greu decât unul optimist. Şi fiindcă părinţii nu-şi cunosc proprii copii, ca să-i ajute, aceştia nu pot renaşte, prin harul de la Botez, şi de aceea se şi adaptează greu. Când însă omul renaşte şi trăieşte în Hristos, toate sunt altfel.

Desigur, tipul temperamental rămâne acelaşi, fiindcă nu se schimbă firea omului, însă trăieşte ca un om renăscut prin har. Dar în ce constă această renaştere? E greu să găsească cineva un creştin renăscut, chiar şi printre copii. Astfel, pe măsură ce creşte, un astfel de copil se închide în el, provocându-şi în adâncul sufletului traume diverse, care pot duce m cele din urmă la boală psihică.

Există nevrotici, zice Jung, care încă din primii ani de viaţă şi-au arătat sensibilitatea sporită şi spiritul refractar prin respingerea sânului mamei şi prin reacţiile acut nevrotice /…/. Puteţi numi această predispoziţie hipersensibilitate congenitală, sau oricum altcumva, insă ea constituie cauza ptimului recul la adaptare.

Prin urmare, copilul poate încă din primele zile ale vieţii sale, din momentul alăptării, să reacţioneze intr-un asemenea fel încât să arate că nu se poate adapta, din pricina hipersensibilităţii lui. Depinde foarte mult de mamă, in asemenea situaţii, de felul in care îl alăptează. Dacă este o mamă nervoasă, ea îi va transmite această stare şi copilului, de vreme ce el nu are posibilitatea adaptării.

Atunci când un părinte este nervos, se teme ca şi copilul va moşteni această predispoziţie. Nu se moştenesc doar aceste slăbiciuni, cu toate că majoritatea copiilor proveniţi din părinţi cu o nervozitate excesivă manifestă acelaşi comportament. Nu neapărat, pentru că au moştenit această nervozitate, ci pentru că sunt influenţaţi de mediul în care trăiesc. Astfel devin şi ei nervoşi. Se moşteneşte o anumită predispoziţie, aşa cum se întâmplă şi în cazul bolilor trupeşti.

Un om predispus la o anumită boală va fi atacat de ea mai repede decât unul care nu are această predispoziţie. Dar ce înseamnă totuşi că cineva are o predispoziţie spre nevroză? Inseamnă că acel copil nu are resursele necesare să înfrunte adversităţile vieţii. Şi, de vreme ce nu poate să întâmpine anumite dificultăţi, este rănit, traumatizat şi în cele din urmă se îmbolnăveşte. Copilul care are părinţi nevrotici – care au, adică, o predispoziţie spre nevroză -, din prima clipă în care va intra în contact cu mediul înconjurător, va intra în conflict cu sine insusi. Si neavând resurse de apărare, se îmbolnăveşte.

Un copil care are o hipersensibilitate, are frică, timiditate exagerată, toane, tendinţă spre însingurare, apatie nu este bolnav, ci are un temperament psihastenie, oricărui tip de temperament ar aparţine. Acest copil, spre deosebire de ceilalţi, dispune de foarte puţine mijloace de a înfrunta problemele vieţii, care sunt, in definitiv, inevitabile.

Prin urmare, trebuie ca părinţii şi apoi dascălii să aibă în vedere această realitate şi să ajute pe copii. Dacă sunt ajutaţi, copiii se vor dezvolta, pe măsură ce cresc, într-un mod firesc. De aceea, părinţii trebuie să fie atenţi la felul in care se poartă cu copiii lor, în funcţie de temperamentul fiecăruia.

De pildă, un copil coleric are nevoie de severitate şi de disciplină. Greşesc părinţii care spun: „îi lăsăm în general liberi pe copii”. Există copii care trebuie ţinuţi în frâu, fiindcă, dacă sunt lăsaţi liberi, işi vor da în petec şi se vor distruge. Există însă şi copii care nu suportă o disciplină aspră. Aceştia solicită o altfel de gestionare a situaţiei, iar aceasta este o sarcină grea a părinţilor.

Nu ajung doar hrana şi cadourile pentru copii, care de altfel sunt necesare, ca să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi copii. Trebuie in acelaşi timp să fie atenţi părinţii la ceea ce este fiecare copil, cărui temperament ii aparţine, si sa se poarte in consecinţă. Poate unui copil este nevoie să i dăm o pălmuţă; pe altul, însă, poate nici nu trebuie să-l atingem, pentru că, dacă-l batem din pricina nervilor noştri, el suferă o traumă şi cine ştie dacă se va mai vindeca!

Sursa: Arhim. Simeon Kraiopoulos, Păcatul și Stările Psihopatologice, Editura Bizantina.

DISTRIBUIȚI