Părintele Necula: Să faceți o listă cu pomelnic cu numele acelor persoane!

Având în vederea că s-au înmulțit bolile și păcatele, se justifică oficierea mai frecventă a Tainei ungerii cu untdelemn sfințit, însă corect ar fi ca aceasta să se oficieze la locul unde i se cuvine în cadrul zilei liturgice, și anume: preotul să oficieze cele șapte Laude, fiecare la timpul lor, încheind cu Sfânta Liturghie, ca încununare a Laudelor bisericești. Cei doritori de primirea Tainei Sfântului Maslu trebuie mai întâi să se spovedească la duhovnic, să participe, de este posibil, la cele șapte Laude și apoi să se împărtășească în Sfânta Liturghie, după care va participa la slujba frumoasă a Sfântului Maslu. Efectele tainei se vor vedea mult mai bine.

Slujba acestei Taine este axată pe numărul șapte care are o simbolistică foarte profundă. șapte reprezintă dinamismul Universului prin asocierea pătratului, a numărului patru ca simbol al pământului cu cele patru puncte cardinale și a triunghiului, a numărului trei ce simbolizează pe Dumnezeu Treime. Este numărul celor șapte planete ale sistemului solar, precum și al arhanghelilor mesageri ai planului divin în raport cu lumea. șapte este modulatorul vibrațiilor desemnând cele șapte culori ale curcubeului și cele șapte note muzicale.

În Vechiul Testament, cifra șapte este folosită de șaptezeci și șapte de ori. După Talmud, pentru evrei șapte era numărul totalității umane, masculină și feminină, la aceasta ajungându-se prin însumarea cifrelor trei și patru. Astfel, Adam în ceasurile primei sale zile primește sufletul la ceasul al patrulea, iar pe Eva la ceasul al șaptelea; șapte este numărul duhurilor ce odihnesc peste rădăcina lui Iesei; este numărul total al anilor în timpul cărora Solomon zidește templul din Ierusalim (3 Regi, 6, 38); este numărul brațelor sfeșnicului de aur numit Menorah, care simbolizează lumina spirituală și mântuirea. Lui i s-au dat tot atâtea brațe câte planete sunt, fiind o imitație terestră a sferei cerești arhetipale.

Interesant este că una dintre condițiile liturgice ale tainei Maslului este aprinderea a șapte lumânări care prin comparație cu simbolistica sfeșnicului ar trimite la curățirea prin pocăință predicată de Sfântul Ioan sau la Hristos- Lumina lumii, Care luminează celor dintru întunericul necunoștinței. Tot șapte era și cifra consacrată odihnei, ca timp al recunoștinței închinate lui Dumnezeu și al regăsirii de sine în atmosfera duhovnicească a zilei Domnului.

Astfel, în ziua a șaptea a săptămânii, ca și în al șaptelea an, evreii nu munceau, iar la fiecare șapte ani robii erau eliberați și datornicii iertați. Cifra șapte era, de asemenea, semnul puterii lui Dumnezeu ca împlinire a voinței Lui pe pământ. Astfel, la asediul Ierihonului, șapte preoți cu șapte trâmbițe trebuiau să dea în a șaptea zi de șapte ori ocol cetății (Iosua 4, 13-16). Elisei înviază pe un tânăr, culcându-se peste el de șapte ori, arătându-se că aceasta s-a făcut spre slava lui Dumnezeu (4 Regi, 4, 34-35).

Iosif, în țara Egiptului, tâlcuiește două vise, cu cele șapte vaci și cele șapte spice, arătându-se prin aceasta faptul că Dumnezeu este Cel ce dăruiește binecuvântând și tot El cel ce pustiește păgubind. De șapte ori s-a cufundat în apa Iordanului Neeman Sirianul și s-a curățit de lepră, subliniindu-se în felul acesta valențele taumaturgice ale cifrei, ca prefigurare a ungerii Maslului. Tot de șapte ori se roagă pe Carmel Ilie Tesviteanul pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie pe pământ, arătând că stăruința înțeleaptă în rugăciune pogoară mila lui Dumnezeu.

Tot referitor la profetul Ilie ne aducem aminte de episodul din Sarepta Sidonului, când cere văduvei să-i facă o pită din ultimele rămășițe de făină și ulei, iar în urma intervenției sale aceste puține alimente l-au hrănit și i-au fortificat mădularele în așa măsură, încât Ilie fără să mai mănânce și fără să mai bea a mers 40 de zile până la Horeb, unde a vorbit cu Dumnezeu.

Aceste două elemente, făina și uleiul văduvei, ne amintesc de materia Maslului, fiind o prefigurare a acesteia. Uleiul și făina au fost pentru Ilie materiile care i-au ferit existența de moarte și i-au împărtășit darul vieții în comuniunea cu Dumnezeu.

Numărul plinătăţii

În Noul Testament, șapte este semnul plinirii vremii, al momentului când Hristos vine în timpul nostru pentru a ne deschide timpului Său care stă sub semnul veșniciei simbolizat de ziua a opta. Această „plinire a legii” este pusă în legătură cu profeția lui Daniel care fixează timpul venirii lui Mesia astfel : „Să știi și să înțelegi că de la ieșirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Cel Uns, Cel vestit, sunt șapte săptămâni și 62 de săptămâni” (Daniel, 9 25-26).

DISTRIBUIȚI