Cum a reusit acest primar sa faca dintr-o comuna saraca „o mica Elvetie” cu drumuri asfaltate, pista de biciclete si retele wireless: „La inceput nici apa nu aveam”

Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor.

Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât.

„Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam… Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud.

Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se făceau calcule, cursuri, planuri.

În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.

Loading...

Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.

În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.

„În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. Era important să avem o resursă umană capabilă să deruleze genul ăsta de proiecte”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud.

De zece ani, 11 tineri se ocupă strict de accesarea banilor europeni. Gândesc proiectele, le aşează pe hârtie şi aduc banii. Se zice că au aproape 100% rată de succes.

Ciugudul şi-a asfaltat până şi drumurile agricole. Au fost primele din ţară! Sunt 30 de kilometri care leagă trei comune, şapte sate şi deservesc 2500 de hectare de teren şi 15 ferme. Iar localnicii au priceput că bunăstarea rămâne, doar dacă-i tratată cu respect.

Astăzi, comuna nu face anticameră la Judeţ şi nu cere pomană la Guvernul român. Trăieşte din proiecte viabile şi îi e bine. De ceva vreme a făcut chiar o aroganţă: şi-a iluminat uliţele satelor cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană.

„Este un parteneriat între comuna Ciugud şi Politehnica Timişoara, un proiect de un milion de euro finanţat de către Guvernul Norvegiei.

Ar mai trebui să plantam câteva microcentrale, să ne creştem capacitatea de producţie, iar pe versantul acesta să punem încă un grup de panouri solare, în aşa fel încât sa ne producem toată energia electrică necesară pentru consumul instituţiilor publice şi a iluminatului public în întreaga comună”, mai spune primarul Gheorghe Damian.

 

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Loading...
DISTRIBUIȚI