Chinezii ne vor distruge pe toți! Această construcție a sfidat legile Pământului. Barajul celor Trei Defileuri

Barajele chinezilor au un impact mai mare decât ai crede asupra Pământului. Barajul celor Trei Defileuri este situat pe cursul lui Yangtze în China și este cel mai mare din lume.

Pe lângă producerea de energie electrică, barajul a triplat capacitatea de transport a fluviului Yangtze.

Nu a fost văzut cu ochi buni de toată lumea, în ciuda avantajelor. Sistemul a întâmpinat probleme majore încă de la început, plecând de la mutarea celor 1,4 milioane de oameni din calea barajului.

În plus, atunci când rezervorul a ajuns la capacitatea sa maximă, de 40 de miliarde de metri cubi, 13 oraşe, 140 de comune şi 1.350 de sate au fost inundate.

De la umplerea rezervorului, în 2010, numărul alunecărilor de teren şi al altor dezastre naturale a crescut cu 70%.

Greutatea enormă a apei din rezervor, la care se adaugă scăderea şi creşterea nivelului său în funcţie de sezon, a dus la instabilitate.

Există, chiar, voci care susţin că Barajul Celor Trei Defileuri a jucat un anumit rol în cutremurul devastator din 2008 din Sichuan, în urma căruia 87.000 de oameni şi-au pierdut viaţa.

De asemenea, ecologiştii spun că rezervorul acumulează deşeuri de la oraşele din apropiere, iar calitatea apei în amontele fluviului se înrăutăţeşte.

Se poate și mai rău, deși pare greu de crezut. Deși sună ca un mit sau o teorie a conspirației, există dovezi încă din 2010 care arată că o construcție atât de mare, care

susține o asemenea cantitate de apă, ar putea încetini mișcarea de rotație a Pământului, din cauza unei marimi fizice cunoscuta drept moment de inerție, care exprimă măsura prin

care un corp se opune modificării stării sale de repaus relativ sau de mișcare de rotație uniformă la acțiunea unui moment al forței.

Acesta presupune că atunci când un obiect se rotește în jurul unei axe, este foarte dificil să schimbe viteza și unghiul mișcării.

Cu cât este mai mare distanța, cu atât va fi mai lentă rotația. Vezi exemple ale acestui fenomen în viața de zi cu zi.

De exemplu, atunci când un patinator vrea să se rotească mai repede, își va ține brațele lipite de corp, reducând astfel momentul de inerție.

Ridicarea a 39 de trilioane de kilograme de apă la 175 de metri deasupra nivelului mării va crește momentul de inerție al Terrei și îi va încetini rotația.

Efectul ar fi foarte mic, potrivit NASA, ceea ce e o veste bună. Totuși, chinezii nu au în plan să oprească constucția barajelor.

Dimpotrivă, încep construirea celui mai înalt din lume, care va măsura 314 metri, care aparent va avea scopul de a reduce emisiile de carbon.

Chiar a trait Matusalem 969 de ani? Care ar putea fi explicatia

Mentiuni cu privire la oameni din vechime care ar fi trait 900 de ani si chiar mai mult nu apar numai in Biblie.

Numeroase texte antice, care au apartinut unor culturi total diferite si fara legatura unele cu altele, atribuie stramosilor nostri o longevitate care astazi ni se pare imposibila.

Aceste cifre socante au determinat multi cercetatori sa puna la indoiala modul cum numarau anii predecesorii nostri,

unii socotind chiar ca varstele mentionate in texte stravechi aveau o valoare strict simbolica, noteaza portalul Mixtuf.

Dar orice ipoteza si-a gasit de fiecare data contra-argumente greu de contrazis. Cel mai frecvent dintre acestea

se refera la ipoteza ca inteleptii antichitatii numarau anii dupa alte criterii, decat cel al ciclului solar.

Reluand calculul dupa un ciclu lunar, a rezultat ca Adam n-a trait 930 de ani conform traditiei, ci numai 77 de ani, iar Matusalem vreo 80, in loc de 969, conform Bibliei.

Dar in acest caz, rezulta ca Enoh l-a conceput pe Matusalem la 5 ani si reluand informatiile despre toti acesti longevivi, aproape la fiecare descoperim cum devenea tata chiar si in leagan. Nu tine.

Ce spune matematica

Matematicienii au luat ca baza doua texte ce apartin unor culturi diferite: Biblia si lista regilor din Sumer si Akkad.

Si intr-unul si in celalalt apar personaje cu varste matusalemice.

Tot facand comparatii, matematicienii au observant ca inainte de potop apar personaje cu varste mult mai inaintate decat cele de dupa potop.

Chiar si regii de dinaintea potopului traiau mai mult decat cei de dupa diluviu.

De altfel, este usor sa faci aceasta constatare, urmarind personajele din Biblie: Adam a trait 930 de ani, Neah 500 de ani, iar Avraam (dupa potop) 175 de ani.

Un specialist de la Brandeis University, SUA, a observant ca un rege aflat pe lista Sumer si Akkad, pe nume Ethan,

desi apartine perioadei de dupa potop, traise 1.560 de ani. Dar, facand o verificare aritmetica, a constatat ca aceasta varsta corespunde cu insumarea varstei sale cu cea a unor predecesori ai sai.

Ciudata descoperire: anticii apreciau varsta regilor adunand-o cu cea a parintilor, bunicilor si poate a strabunicilor.

Pe de alta parte, expertul Artur Mendes din Texas a observat ca declinul sperantei de viata a oamenilor de dupa potop

se coreleaza cu rata disparitiei unor organisme, supuse din diferite motive radiatiilor si influentei substantelor toxice.

Sa fi intervenit oare factori naturali care au modificat durata de viata a oamenilor?

In ziua de astazi

Despre centenarii contemporani se spune ca cei mai multi provin din zone rurale, chiar izolate, de obicei muntoase.

Dar sunt si exceptii notorii. Regina-mama Elisabeta, mama actualei regine Elisabeta a II-a a decedat cu putin inainte de a implini 102 ani.

Se spune de asemenea ca longevivii se afla printre nefumatori si nebautori. Dar presa relata acum vreo patru decenii cazul unui locuitor din Caucaz care a murit cu putin inainte

de a implini 109 ani, desi a fumat toata viata (moderat, ce e drept) si n-a conceput un pranz fara un pahar de vin rosu.

S-a mai comentat la timpul sau si faptul ca in zona erau multi longevivi (nu neaparat centenari),

iar unul din alimentele nelipsite din meniul lor zilnic era iaurtul din lapte de iapa, asa numitul „kumys”. S-a comentat, dar nu s-a dovedit nimic.

In 1966, un oarecare Narayan Chuadhary din Nepal era recunoscut ca avand varsta de 141 de ani,

dar nu poseda un act de nastere, iar varsta nu-i era confirmata decat de rude. Acelasi lucru se intampla si azi cu numerosii centenari din Caucaz, bautori de kumys.

Persoana cea mai in varsta cu acte in regula consemnata de statistici este frantuzoaica Jeanne Calment,

care a decedat la 4 august 1997, avand varsta de 122 de ani si 164 zile. Si care n-a baut niciodata iaurt de iapa.

Intorcandu-ne la trecutul indepartat

Dar, asa stand lucrurile cu centenarii zilelor noastre, se pune pe drept cuvant problema cata baza putem pune pe

varsta patriarhilor consemnati in scripturi sau in lista regilor din Sumer si Akkad, documente transcrise de mai multe ori pana astazi si traduse de fiecare cum s-a priceput.

Gandind asa, am putea arunca toata traditia in derizoriu, daca cercetarile facute pe unele schelete umane stravechi n-ar sta marturie pentru anii indelungati pe care le-au trait acestea,

poate chiar de ordin centenar, in orice caz incomparabil mai mult decat speranta la viata de acum un secol, vreo 40 de ani.

Pana la urma, ramanem deceptionati afland concluzia expertului de la Brandeis University, publicata in presa americana:

este foarte posibil ca Matusalem sa fi trait cu adevarat 969 de ani. Posibil, dar nu probabil.

DISTRIBUIȚI