„Când m-am căsătorit cu Sorin, i-am lăsat pe toți mască. Nu se așteptau. Într-o zi, mă cheamă fosta lui iubită în parc. Mi-a zis că e urgent. Zicea multe de rău și nu credeam, până când mi-a arătat dovada. Atunci am zis că mă prăbușesc. Am încremenit când am văzut…” Oribil cu cine s-a măritat femeia:

Sorin, fostul meu soț, nu m-a iubit nicio clipă din viata lui. M-am îndrăgostit de un om al cărui singur țel era doar să profite cât mai mult de pe urma mea. Și a reușit din plin!

Inima, bat-o vina! Ea este cea care ne împinge la cele mai necugetate gesturi și ne face adesea viața un calvar… și totuși, multă lume spune că un om, dacă nu iubește măcar o dată în viață, nu e om.

Da, așa este, dar atenție de cine vă îndrăgostiți!
știu că nu sunt o frumusețe, dar am sperat că asta nu mă va împiedica să-mi găsesc o pereche.

Am fost la nunțile mai tuturor prietenelor mele, de câteva ori am prins și buchetul miresei, dar… doar l-am prins și atât!

Acum cinci ani, s-a însurat și fratele meu, iar eu îmi pierdusem deja speranța că am să fiu vreodată la casa mea și

încercasem să pun pe picioare o afacere. Mi-am zis că măcar din punctul ăsta de vedere să mă simt realizată…

Cu ani în urmă, după ce am terminat facultatea, am lucrat la Tricodava și am reușit să-mi fac niște relații, mai ales cu niște clienți străini.

După ce fabrica a ajuns pe butuci, m-am gândit să încropesc un mic atelier de confecții, fără prea mari pretenții, pe gustul oamenilor de toate categoriile, așa încât marfa să se bucure de căutare și să se vândă ușor.

Am vorbit cu un fost client din Germania, care m-a învățat cum să obțin niște fonduri europene destinate întreprinderilor mici și mijlocii și m-am apucat de treabă.

Pe urmă, am adunat o parte din foștii angajați ai fabricii pe care îi cunoșteam bine de ani de zile, care nici nu au stat pe gânduri să accepte propunerea mea. împreună cu unul

dintre foștii ingineri, un tip trecut de prima tinerețe și foarte priceput, m-am dus în Germania și am achiziționat mașinile de care aveam nevoie, după care am intrat în legătură cu o altă firmă germană,

de unde am obținut tiparele și mare parte din materiale, pentru început, urmând ca o vreme să ne ocupăm numai de producția impusă de client.

Atunci a intrat în viața mea Sorin, un tip cu vreo cinci ani mai mic decât mine, dar câte femei nu umblă în ziua de azi cu bărbați mai tineri?!

El era angajat pentru reparații tehnice de orice fel, făcuse o postliceală și avea niște mâini de aur.

E adevărat că-i plăceau tare mult fetele, dar asta nu-l împiedica să-și vadă de treabă.

Secretara mea, Ileana, mă ținea la curent cu toate bârfele din atelier și povestea, printre altele, și despre aventurile galante ale lui Sorin.

Numai că băiatul era orientat, ca să zic așa, și a țintit bine, adică până la urmă, după ce au trecut prin patul lui mai

toate angajatele mele, a început să-mi facă mie o curte tot mai asiduă…

Multă vreme m-a deranjat asta, gesturile lui părându-mi-se deplasate; mă trezeam în fiecare dimineață cu un buchet de flori pe birou, fără niciun bilet, dar felul în care Sorin mă

privea de câte ori ne întâlneam îmi dădea de înțeles că el este autorul. Pe deasupra, Ileana, când am întrebat-o dacă știe ce se petrece, mi-a confirmat totul.

Am încercat să-l ignor, ar fi fost oricum nepotrivit să mă încurc cu unul dintre angajații mei.

Numai că Sorin a devenit tot mai insistent, iar la un moment dat chiar m-a amenințat că, dacă continui să-l ignor, pleacă și-și găsește altundeva de lucru.

Atelierul avea nevoie de el și a trebuit să găsesc un pretext să-l păstrez. Sigur că nu pot nega că atenția lui îmi făcea plăcere,

dar, totodată, mi-era clar că are gânduri ascunse. și poate era mai bine să-mi ascult instinctele…

Din păcate, încet, încet, complimentele lui și-ai atins scopul: inima mea s-a înmuiat și am început să-l

privesc altfel, ca pe un îndrăgostit. și cum de ani de zile așteptam să trăiesc o mare pasiune, am dat frâu liber inimii…

După câteva luni, Sorin s-a mutat la mine. Am convenit de la bun început că ar fi bine să nu știe nimeni de la atelier,

dar cum puteam ascunde așa ceva, mai ales că el era mândru ca un cocoș în acea perioadă? Pusese practic mâna pe găina cu ouă de aur, nu?

Eu m-am îndrăgostit cu ușurință de el, flatată de atenția pe care mi-o acorda, și din acel moment a făcut ce a vrut din mine și cu mine.

Pentru început, l-am avansat, făcându-l peste noapte director la firma mea, și astfel a ajuns să conducă atelierul în locul meu.

Era nelipsit de la toate întâlnirile cu clienții importanți, concedia și angaja după cum avea chef și așa am pierdut, în scurt timp, câteva dintre fetele cele mai bune.

Asta numai pentru că, vezi Doamne, el nu voia să mai existe în preajma mea femei care trecuseră prin patul lui!

Una dintre ele a fost atât de afectată de faptul că a concediat-o, încât m-a sunat și mi-a spus că așteaptă un copil de la el și că trebuie s-o ajut măcar să-și găsească alt loc de muncă.

Am ajutat-o, dar în loc ca tot ceea ce se întâmplase să fie pentru mine un semnal de alarmă, eu m-am lăsat în totalitate în mâinile lui Sorin.

S-a înscris la o facultate particulară, să studieze managementul, pentru că voia să fie și mai eficient, pe banii mei, firește, iar după aceea a avut ideea să se înscrie și la un MBA M-

am mirat atunci și l-am întrebat pentru ce are nevoie de un MBA într-o firmă atât de mică și neînsemnată ca a noastră, dar el mi-a răspuns:

— Draga mea, omul trebuie să fie pregătit pentru orice în viață! Sunt tânăr, nu poți să știi niciodată de unde sare iepurele…

Cum-necum a terminat și MBA-ul, apoi a ținut morțiș să ne facem o casă mai ca lumea, „doar n-o să locuim o veșnicie într-un apartament amărât de bloc”!

El s-a ocupat de absolut tot, a cumpărat teren, a tratat cu muncitorii și, în mai puțin de un an, ne-am mutat în casă nouă.

Nu m-am întrebat niciodată în tot acest timp de unde provin banii pe care-i bagă în casă și nici nu m-a lăsat să mă apropii de aceasta până când n-a fost gata.

Trebuie, totuși, să recunosc că totul arăta impecabil. Am dat o petrecere mare de inaugurare și încă de atunci am avut impresia că e foarte apropiat de una dintre invitate.

Mi-am spus că, probabil, doar mi se pare, că sunt geloasă că fata este mai tânără decât mine, iar lui Sorin oricum nu aveam ce să-i reproșez.

El continua să-mi aducă zilnic flori, mă ducea la munte la fiecare sfârșit de săptămână, îmi cumpăra tot felul de parfumuri scumpe, spunându-mi tot timpul că vrea ca viitoarea lui soție să fie cea mai elegantă femeie.

îmi spunea, de multe ori, că am niște ochi fermecători, că se pierde în adâncul lor întunecat și că, de câte ori mă privește, uită de toate necazurile și de toate lucrurile urâte care ne înconjoară.

Atelierul mergea bine și, chiar după ce semnele crizei au început să se facă simțite și la noi, comenzile nu au scăzut, ba chiar Sorin mi-a spus că ar fi momentul să ne extindem. Aveam

încredere deplină în el, așa că, în ziua în care mi-a dăruit un splendid inel cu diamant, am acceptat să fiu soția lui.

Părinții mei au fost șocați de alegerea mea, deși nu-și doreau nimic mai mult pe lume decât să mă vadă măritată, iar fratele meu mi-a șoptit printre dinți:

— Nu crezi că te manipulează cum vrea el și are să te lase, într-o zi, în fundul gol?

Deși aveam 35 de ani, vârstă la care rațiunea ar trebui, cel puțin în mod normal, să ne domine pasiunile, m-am lăsat luată de val și m-am măritat cu Sorin.

Am avut o nuntă ca-n povești, totul a fost organizat de el, în cele mai mici detalii. Mult timp a vrut să mă țină cât mai departe de problemele plicticoase de la serviciu, așa că venea

uneori cu tot felul de hârtii pe care eu trebuia să le semnez și, în rest, nu voia decât ca eu să mă simt bine.

⬇Citește articolul pe pagina următoare⬇

DISTRIBUIȚI